Hipertensiunea arterială se definește prin creșterea valorilor tensionale peste 140/90 mm Hg. Statisticile arată că este cea mai frecventă afecțiune cardiovasculară din România. Aproximativ 45% din populația adultă suferă de hipertensiune arterială, în cifre fiind vorba de 7,4 milioane de pacienți hipertensivi. Dintre aceștia, peste 90% suferă de hipertensiune arterială esențială, adică nu se cunoaște cauza bolii, fiind implicați mai mulți factori de risc, cum ar fi factorul genetic, alimentația și stresul.
Hipertensiunea arterială este o boală care nu se vindecă
Lăsată netratată, hipertensiunea poate provoca o serie de complicații, unele chiar foarte severe. Mai mult, studiile au arătat că la noi în țară doar o treime din pacienții hipertensivi își controlează hipertensiunea și alți factori de risc cardiovasculari asociați, iar în ultimii 20 de ani rata de complicații cardiovasculare din cauza hipertensiunii arteriale a crescut cu 70%. Printre complicațiile provocate de hipertensiunea arterială netratată se numără accidentul vascular cerebral, care poate fi hemoragic sau ischemic, infarctul miocardic acut și insuficiența cardiacă cronică congestivă.
În general, hipertensiunea arterială esențială se declanșează după vârsta de 40 de ani, aceasta fiind și vârsta de la care pacienții ar trebui să își facă controale regulate la medicul cardiolog. Există însă și situații în care hipertensiunea apare la o vârstă mai tânără sau după 45-50 de ani.
Un alt aspect important este acela că boala poate evolua cu sau fără simptome. Spre exemplu, există pacienți cu valori tensionale puțin crescute și care manifestă simptome precum cefalee sau durere de cap, amețeală, stare generală alterată, oboseală și dureri în piept. La polul opus, sunt și pacienți cu valori tensionale foarte mari, de peste 180-190 mm HG, dar care nu prezintă niciun simptom. Cu toate acestea, în ambele cazuri există riscul de complicații.
Dr. Valeria Slavu, medic primar cardiolog, vine cu lămuriri cu privire la persoanele care au avut toată viața o tensiune mică iar de la o vârstă valorile au crescut. Dacă valorile nu depășesc 140/90 mm Hg atunci nu se consideră că un pacient suferă de hipertensiune, însă s-ar putea ca simptomele să fie cauzate de alte probleme de sănătate, motiv pentru care pacienții ar trebui investigați.
Hipertensiunea arterială poate fi prevenită
Hipertensiunea arterială este o boală care poate fi prevenită, iar prevenția trebuie să înceapă din copilărie, prinul lucru fiind consumul redus de sare. Studiile au arătat că persoanele care au mâncat puțin sărat în copilărie nu au făcut hipertensiune când au devenit adulți sau au făcut boala la o vârstă mult mai înaintată decât copiii care au mâncat sărat. Așadar, sarea este ”dușmanul” cel mai mare al unei tensiuni normale. Tot la copitolul pevenție intră și un stil de alimentație sănătos, mișcarea, cel puțin 30 de minute în fiecare zi, păstrarea unei greutăți corporale stabile și evitarea fumatului.
Dacă un pacient a dezvoltat boala și a primit diagnosticul de hipertensiune arterială, acesta trebuie să respecte recomandările medicului. Un lucru important în managementul bolii este măsurarea zilnică a tensiunii arteriale, care se face după anumite reguli. În primul rând, măsurarea tensiunii arteriale trebuie să se facă în condiții de repaos și în niciun caz după un efort intens. Pacientul trebuie să stea într-o poziție confortabilă, iar mâna să fie sprijinită pe un suport. Cel mai bine ar fi ca pacienții să folosească un aparat care face măsurători la nivelul brațului și nu la nivelul încheieturii mâinii. De asemenea, aparatul trebuie periodic calibrat pentru a fi siguri că măsurătorile sunt cele corecte.
Dr. Valeria Slavu, medic șef coordonator în cadrul Spitalului Angiomedica – medic primar cardiologie – https://www.spitalulangiomedica.ro/doctor/dr-valeria-slavu/
