In zilele noastre tot mai multi oameni se plang ca sunt stresati si obositi, majoritatea recurgand la ajutor medical in acest sens, chiar daca oboseala este tranzitorie, suportabila si se explica prin activitatile cotidiene. Starile de neliniste (anxietatea), orele extenuante de la serviciu, nesiguranta unui viitor, neintelegerile cu cei apropiati, constrangerile, frustrarile si tensiunile emotionale sunt factori permanenti de stres si pot distruge echilibrul mental si biologic.
Psihologii au creionat profilul persoanei stresate: apatie sau agitatie, somn excesiv sau insomnie, iritabilitate, agresivitate, apetit pentru stari conflictuale sau pasivitate, indiferenta, scaderea capacitatii de concentrare si de retinere a informatiilor, tulburari fiziologice precum palpitatii, respiratie ingreunata, senzatie de sufocare, scaderea in greutate sau bulimia si plonjarea intr-o lume imaginara, pentru a eluda realitatea, devenita imposibil de controlat; negarea responsabilitatilor, ce par a fi prea multe si prea sufocante.
In fiecare zi intalnim oameni ce incearca sa reziste atacurilor, sa concilieze dorintele proprii in ecuatia eficientei sociale, cu un consum imens, nu intotdeauna justificat, fiind atrasi in capcana identificarii gresite a adevaratilor agenti stressanti, atat exteriori cat si interiori; de ex: tensiunile din spatiul profesional, ce nu-si gasesc modalitatea de manifestare in acceasi zona, sunt exprimate, uneori in forme abuzive, agresive, fata de persoane considerate apropiate, care ne pot intelege si alina: partener de viata, copii, prieteni. Pentru aproximativ 2% din populatia adulta, epuizarea devine persistenta si afecteaza semnificativ existenta, iar neurasteniile sunt evocate mai ales primavara si toamna.
Din pacate, schimbarile si controversele in legatura cu denumirea neurasteniei nu au dus si la progrese terapeutice. Sub 10% dintre pacienti – copiii si adolescentii, se recupereaza complet si 25% sufera agravari cel putin episodice, mai ales persoanele in varsta – spune psih. Yolanda Cretescu. La nivel european, stresul la locul de munca este a doua cea mai intalnita problema de sanatate legata de activitatea profesionala, afectand 28% dintre angajati. Un raport al Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca arata ca stresul este una dintre marile provocari cu care se confrunta angajatii cu un impact semnificativ asupra sanatatii oamenilor, ulterior, efectele lui rasfrangandu-se asupra organizatiilor si, implicit, a economiei. Iata care sunt simptomele care pot dovedesc starea de oboseala cronica, dar si a stresului: dureri severe de cap, insomnie, oboseala accentuata pe timpul zilei, dificultati de concentrare, probleme de memorie, sensibilitate crescuta sau intoleranta la zgomote si lumina puternica, cresterea frecventei cardiace, palpitatii, dureri in zona inimii, dureri musculare si articulare, tensiune arteriala marita, transpiratii, dureri de spate, sensibilitate crescuta de-a lungul coloanei, dificultati de inghitire, greata, gastrita sau ulcer. Persoana dominata de stres, este candidatul perfect pentru imposibilitatea stabilirii unor relatii de prietenie, de parteneriat, perpetuarea starilor conflictuale din familie, esec in plan profesional, consum si dependenta de: alcool, tutun, droguri, jocuri de noroc. Existenta unui echilibru la nivelul celor patru arii ale vietii – sine, social, familie, job – este extrem de importanta – spune Yolanda Cretescu. Din pacate, alegem sa investim in aria profesionala doar cu scopul de a compensa alte neutilitati in celelalte arii ale vietii noastre. In felul acesta apare si stresul la locul de munca, determinat uneori si de task-uri si termene limite. Prioritizarea sarcinilor si cooperarea par sa determine un management al timpului mai bun si sa fie de un real folos in rezolvarea eficienta a sarcinilor de munca. Trebuie sa ne dedicam timp noua, se ne conectam cu cei din jurul nostru si sa avem relatii pozitive cu cei din jurul nostru.
Realizator: Oana Georgescu
Mihaela Moldoveanu
