Cafeaua

Cafeaua este una dintre cele mai populare bauturi de pe planeta. Cu o aroma si un gust inegalabile, s-a raspandit cu iuteala din locurile originare de cultivare. In prezent, este consumata de catre aproape toti oamenii.
O bautura atat de populara nu putea fi ferita nici de aprecieri, nici de critici. Ca intotdeauna, adevarul se afla undeva la mijloc. Inainte de a aprofunda efectele cafelei asupra inimii, este bine sa stiti ca numeroase cercetari au aratat ca unele actiuni negative care au fost puse pe seama cafelei, mai ales in ceea ce priveste aparatul cardiovascular, s-au dovedit a avea la origine un asociat al cafelei – tigara.
Faptul ca multi dintre noi fumeaza la o cafea este mai daunator decat daca cele doua ar fi consumate separat, cafeaua potentand unele efecte toxice ale nicotinei.
Efectele cafelei variaza de la o persoana la alta
In cele ce urmeaza, vom folosi termenul cafea pentru a ne referi la bautura obtinuta prin fierberea si filtrarea boabelor de cafea prajite si macinate, si nu la boabele de cafea ca atare. Efectele cafelei asupra metabolismului uman sunt diverse, pentru ca si compozitia acesteia este complexa. Mai mult, exista si variatii importante de la un soi la altul sau de la un mod de preparare la altul. Indiferent insa de aceste detalii, in ecuatie trebuie introdus inca un factor – reactivitatea individuala. Aceasta variaza de la om la om, si la acelasi individ, in timp. Altfel spus, semne de intoxicatie cofeinica pot aparea la cineva dupa 4 cesti de cafea, iar la altcineva, dupa 10.
Hormonii de stres, responsabili de actiunea cafelei asupra inimii
Consumand cafea in mod regulat, organismul incepe sa se invete cu ea si toleranta poate creste. Efectele (bune sau rele) apar la doze din ce in ce mai mari. Principala substanta pentru ale carei proprietati bem cafea este cofeina. Efectele cafelei si ale cofeinei asupra aparatului cardiovascular sunt imediate si se datoreaza eliberarii succesive ingestiei a hormonilor de stres (adrenalina si noradrenalina).
Tahicardia si extrasistolele, semne ale consumului in exces
Ca atare, cafeaua provoaca tahicardie (inima bate mai repede) si, in prima faza, creste discret tensiunea arteriala (mai ales cea diastolica). Ulterior, ambele cifre tensionale cresc, uneori semnificativ. Consecutiv, se blocheaza doi receptori ai adenozinei (substanta sedativa ce reduce activitatea creierului, inlesnind somnul), A1 si A2, facand astfel imposibil efectul vasodilatator al adenozinei. Deci apare o usoara vasoconstrictie. La unele persoane, tensiunea arteriala poate creste mult. In ceea ce priveste activitatea inimii, se pot declansa batai suplimentare numite extrasistole. Tahicardia si extrasistolele sunt, de regula, semne ale intoxicatiei, adica semne ca un individ a baut mai multa cafea decat poate tolera organismul sau.
Preocuparea pentru studierea efectelor cafelei asupra inimii a existat de mult timp. Primul studiu de acest gen a fost efectuat intre 1957 si 1960, la Chicago, si a aratat ca un consum mai mare de 5 cesti de cafea pe zi poate fi asociat cu o crestere a incidentei bolilor de inima.
Potrivit unor studii, cafeaua nu favorizeaza aparitia bolilor de inima
Cafeaua poate creste cantitatea unei substante numite homocisteina in sange, iar aceasta creste riscul de atac de inima. Studii populationale recente extinse (de exemplu, in Finlanda) au demonstrat ca nu exista niciun fel de asociere intre consumul de cafea, aparitia si evolutia cardiopatiei ischemice. Mai mult, cei care nu au consumat niciodata cafea au prezentat o incidenta mai mare a bolii de inima decat cei care au consumat. Pe de alta parte, un studiu scotian a aratat ca cei care au consumat cafea au avut o inima mai sanatoasa decat cei care au baut ceai, in ciuda bunului renume de care se bucura in unanimitate ceaiul.
Se pare ca un element important il reprezinta modul in care este preparata cafeaua, deoarece ea poate contine sau nu cafestol. Acesta este un compus chimic ce creste nivelul colesterolului daca este consumat. Cafestolul este retinut de filtrele de cafea sau de expresoare, acolo unde in bautura finala nu exista zat. In schimb, daca bautura este preparata traditional (cafea turceasca), cafestolul ramane si poate contribui la cresterea colesterolului. Pe aceasta cale, efectele asupra functionarii aparatului cardiovascular pot fi negative.
Consumata cu moderatie, cafeaua nu dauneaza sanatatii
Un studiu populational recent a asociat consumul de cafea cu declansarea unui atac vascular cerebral. Desigur, studiul este strict observational, insa poate ridica semne de intrebare cu privire la riscurile pe care le implica excesul de cafea.
In concluzie, cafeaua trebuie consumata cu maxima moderatie, tinand seama de modul in care reactioneaza corpul nostru. Totodata, nu trebuie sa uitam ca aceasta bautura nu ne odihneste, ci doar ascunde oboseala.
Realizator: Corina Voicu
Operator: Silviu Crangureanu
Eitor: Nicu Pojaru