Dr. Anișoara Ștefănescu, medic primar oftalmolog și doctor în știinte medicale

”Satisfacția cea mai mare o primești atunci când un pacient pe care l-ai îngrijit poate vedea clar din nou”

”Bunica mea maternă dorea s-o facă pe mama mea doctoriță. Și am ajuns eu!”. Așa începe povestea dr. Anișoara Ștefănescu, medic primar oftalmolog și doctor în știinte medicale. Un profesionist desăvârșit, un medic pasionat de meseria pe care și-a ales-o și un om dedicat fiecărui pacient pe care l-a întâlnit.

Având o vastă experiență, ce însumează 40 de ani de activitate în mediul public și privat, dr. Anișoara Ștefănescu s-a simțit atrasă de medicină încă din copilărie. Specialitatea de Oftalmologie nu a fost însă prima opțiune după absolvirea facultății. Și-a dorit inițial Obstetrică-ginecologie, dar soarta a făcut ca după examenul de rezidențiat să ajungă la Oftalmologie. Însă nu regretă nicio clipă drumul profesional pe care avea să-l parcurgă.

Iar drumul a fost unul presărat cu foarte multă muncă, ambiție și perseverență. Având parte de sprijinul familiei, al profesorilor și al mentorilor, în perioada rezidențiatului dr. Anișoara Ștefănescu a făcut gărzi după gărzi. ”Cine dorea să facă o gardă putea apela la mine și eu spuneam prezent”. Iar cu fiecare gardă efectuată bagajul de cunoștințe medicale creștea. Îi plăcea enorm să fie în preajma pacienților, fiecare cu patologia sa, și să le urmărească apoi evoluția în timp.

Dr. Ștefănescu este o persoană foarte activă. Nu mai puțin de 25 de ani și-a împărțit timpul între sistemul public de sănătate și cel privat. Lucra de dimineața până seara, câte 12 ore pe zi. Iar acest program a început încă din perioada rezidențiatului. Toată ziua era cu pacienții, iar noaptea își petrecea alte 3-4 ore învățând. ”Nu avea importanță somnul. Sunt o persoană care în momentul în care doresc să mă trezesc la o anumită oră, fix la ora aceea mă trezesc”.

Un rol important în traseul profesional l-au avut mentorii, unul dintre aceștia fiind dr. Cristea Cicerone. El era specialistul la care apela ori de câte ori întâmpina un caz deosebit, astfel încât diagnosticul și atitudinea terapeutică să fie cele corecte. Mărturisește că a mai și furat meserie, ca în orice alt domeniu, însă niciodată nimeni nu i-a tăiat din aripi.

Odată ce a atins un nivel înalt în carieră, dr. Ștefănescu a avut grijă să facă același lucru, adică să împărtășească din experiența acumulată și altor cadre medicale. Concret, ori de câte ori o colegă venea să îi ceară o opinie vizavi de un pacient, aceasta îi oferea imediat indicații și îndrumare.

Dacă înainte de 1989 oftalmologia se baza mai mult pe experiența acumulată în timp și pe fler, odată cu dezvoltarea tehnologică aparatura a devenit o confirmare chiar a flerului pe care dr. Ștefănescu îl avea. ”Mi-a confirmat ca diagnosticul pe care l-am pus a fost unul corect”.

Cum arată o zi din viața sa? Pacienți, pacienți și iar pacienți. Dimineață când ajung la cabinet văd care sunt pacienții programați și încep activitatea. Plus că mai sunt urgențe și, bineînțeles, pacienții care sunt internați în spital și care au nevoie de un consult oftalmologic pentru a se consolida diagnosticul de bază”.

Cum a reușit să devină unul dintre cei mai buni medici oftalmologi? ”Afectiunile le vezi, le urmaresti și în felul acesta îți dai seama de vindecare, de evoluția sau involuția afecțiunii respective. Trebuie să urmărești foarte bine pacientul de la început. Iar urmărirea afecțiunii respective trebuie făcută frecvent pentru că de la o zi la alta pot aparea modificări și din cauza aceasta trebuie să vezi dacă tratamentul pe care îl urmează este cel bun”.

Prin atenția acordată pacienților și patologiilor de care suferă aceștia, cabinetul dr. Ștefănescu este trecut și în prezent de oameni pe care i-a consultat prima dată în perioada rezidențiatului.

Privind în urmă cu patru decenii, așa cum afirma și la început, medicul Anișoara Ștefănescu nu regretă că a ales acest drum. Nu a fost un drum ușor, dar a fost frumos. Iar în ciuda tuturor sacrificiilor, căci nu e ușor să îți rupi din timpul pentru familie ca să te concentrezi pe carieră, satisfacția cea mai mare o primește atunci când un pacient pe care l-a îngrijit poate vedea clar din nou.